filme porno filme online xnxx xxnx xxnxx xxnxnxx
Vino la Ocnele Mari – Vino la Ocnele Mari
http://www.inforegio.ro/ro/ www.fonduri-ue.ro http://www.guv.ro/ http://www.mdrap.ro/ sigla primaria ocnele mari www.fonduri-ue.ro

Toate postarile autorului Vino la Ocnele Mari

INVITATIE FESTIVAL CENTENAR BURIDAVA editia a-III-a

Primaria orasului Ocnele Mari, in parteneriat cu Societatea Nationala a Sarii, va invita la Festivalul Centenar Buridava editia a-III-a

VINERI 03.08.2018

PROGRAM SALINA Ocnele Mari
• ORA 10,00 – Salina Ocnele Mari – Ateliere privind importanta Marii Uniri
• ORA 11,30 – Salina Ocnele Mari – Spectaco1 pentru copii
• ORA 13,00-14,00 – Conferinta Prof Dr. Constantin Augustus Barbulescu

PROGRAM CASA DE CULTURA
• ORA 10,30 – Deschidere oficiala festival – Cuvantul Primarului
• ORA 10,45 – Lansare Ghid Turistic
• ORA 11,00 – Vernisaj expozitie Prof Dr. Leonard Velcescu
• ORA 11,30-12,30 – Conferinta Dacii – Prof Dr. Leonard Velcescu

PROGRAM SCUAR STRAND OCNELE MARl
• ORA 19,30 – Spectacol folclor “Formatia Galati”

SAMBATA 04.08.2018

PROGRAM SALINA Ocnele Mari
• ORA 10,00 – Salina Ocnele Mari – Ateliere privind importanta Marii Uniri
• ORA 11,30 – Salina Ocnele Mari – Spectacol pentru copii
• ORA 12,30 – Filannonica Ion Dumitrescu
• ORA 13,00-14,20 – Conferinta D-nul Dan Puric-Actor

PROGRAM – SCUAR STRAND OCNELE MARI
• ORA 19,30- Spectacol folclor „Rapsodia Valceana”

DUMIN1CA 05.08.2018 PROGRAM SALINA Ocnele Mari
• ORA 10,00 – Salina Ocnele Mari – Ateliere privind importanta Marii Uniri
• ORA 11,30 – Salina Ocnele Mari – Spectacol pentru copii
• ORA 13,00-14,00 – ConferinJa Prof. Ovidiu Udrescu

PROGRAM SCUAR STRAND OCNELE MARl
• ORA 18,00 – Cuvantul Primarului
• ORA 19,00 – Spectacol Folclor „Olguta Berbec„
• ORA 20,00 – Spectacol muzica si dans „Ane Mary„
• ORA 21,00 – Spectacol Jeni Nicolau
• ORA 22,00 – Spectacol folclor „Formatia Galati„
• ORA 24,00 – Foc de artificii

Primar,
Mihai Patru

Dir. Suc. exploatare miniera Rm. Valcea,
Cristian Miu

Biserica “Sfantul Mihail si Gavriil” – Ocnita

Acesta sfanta biserica ce poarta hramul “Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”, a fost zidita in anul 1938 prin contributia enoriasilor din localitate si a fostei Saline din Ocnita.
   In anul 1949 a fost sfiintita de P.S. Episcop Iosif Gaften al Ramnicului si Argesului.
   Biserica a fost cladita pe locul unde a existat o alta bisericuta, mica de lemn, a carei piatra de la Sfantul Altar a fost zidita la prescomidie la biserica cea noua. Aceasta este unicul obiect ce se pastreaza de la vechea biserica. Piatra de fundatie ce s-a intrebuintat la aceasta biserica a fost donata de enoriasul Ion Gaman zis Iordache.
     Planul acestei biserici a fost facut de arhitectul Ion Busuioc din Rm. Valcea. Arhitectura bisericii are timbrul timpului modern cautandu-se ca biserica sa corespunda tuturor cerintelor arhitectonice si estetice.
    Biserica nu a fost pictata timp de 42 de ani. In anul 1980 in timpul preotului paroh Tanasie Iulian, ajutat de Preotul Veteleanu Gheorghe de la parohia Traistari-Oc. Mari, cu contributia enoriasilor din parohie,cat si de cei ai parohiei Traistari, a staretului Manastirii Frasinei Neonil Stefan,a fost pictata pentru prima data in ulei  de pictorul Dan Neamu din Craiova,ajutat de Nespalatu Elisabeta.
    A fost sfintita in 21 iunie 1981 de P.S. Gherasim,inconjurat de un sobor de preoti.
    In anul 1989 i s-au facut lucrari de consolidare si reparatii, in urma avariilor suferite de la cutremurul din 1987,efectuandu-se cu aceasta ocazie si mici lucrari ca: vopsirea acoperisului,a asterialei, precum si zugravirea ei. Incepand cu 8 noiembrie 2002, pe seama acestui lacas a fost hirotonit P.C.Pr. Tanasie Florin Iulian.
    In partea dreapta s-a construit o clopotnita metalica, iar pisania ce sta deasupra usii la intrare a fost donata de Antonie Mihai.
 
       

Râpa Evantai

Râpa Evantai, denumită şi Râpa Corbilor, este o rezervaţie naturală ce constă intr-o formaţiune geologică atipică, mai exact o râpa făcută din rocă de tuf dacitic şi trovanţi, denumirea venind de la aspectul in formă de evantai.

Râpa are 80 de metri înalţime, are o formă dreptunghiulară şi conservă un microrelief spectaculos specific dezvoltării sale pe acest tip de roci. Dimensiunile râpei sunt de 200 de metri lungime si 150 de metri lăţime, fiind limitată din toate părtile de pădure.

Există o legendă locală care se referă la Râpa Corbilor.

Se spune că in timpul celui de-al doilea război mondial, in acest loc nemţii ar fi tinut o armă ultrasecretă, dar care n-a mai putut fi folosită pentru că au întarziat cu focoasele, trenul în care acestea erau transportate, fiind sabotat de ruşi. Cu putin timp înainte de a începe revoluţia împotriva nemţilor, pe 22 august, chiar in noaptea dinaintea arestării lui Antonescu, in dealul cu pricina s-a produs o explozie; peste locul unde se ştia că nemţii ascunseseră ceva, căzuse o felie de pământ care a acoperit totul.

Se mai spune că tot acolo ei ar mai fi lăsat şi nişte comori, aurul pe care-l luaseră de la mănăstiri şi boieri, precum şi o arhivă militară secretă, care şi în zilele noastre s-ar afla acolo.

În această rezervaţie, între Punctul “Evantai” şi Lacul Doamnei, creşte o plantă foarte rară, spectaculoasă, singura plantă carnivoră din România, pe numele ei, Roua cerului sau “Drosera Rotundifolia”. Este o plantă erbacee mică, insectivoră, perenă, hidrofită din familia “Drosaceae” practic singura plantă “carnivoră” din Romania, care se întalneşte in Rezervaţia Lacul Doamnei, in arealul cuprins intre Punctul “Evantai” şi zona Lacul Doamnei.

Veche de 16 000 de ani, din Era Glaciară, are frunzele lunguiețe roșiatice, dispuse în rozetă bazală, acoperite pe fața superioară și marginal cu peri glanduliferi măciucați în vârf, a căror secreții lipicioase strălucesc în lumina soarelui ca picăturile de rouă (de unde și denumirea populară).

Fagul lui Miul Haiducul

Fagul Miului este un obiectiv turistic ce merită vizitat, istoria lui îndemnând la acest lucru.Turiştii care ajung in această zonă pot vizita un fag bătrân, secular, monument al naturii, la baza căruia curge un izvor cu o apă rece şi curată.

Legenda spune ca Miu Haiducul, fiul unui pandur din oastea lui Tudor Vladimirescu, ieşea la prădat în târgurile de la Horezu, Muiereasca sau la Craşma lui Ilie Chioru, iar după fiecare lovitură se refugia in zona Ocnelor Mari, unde se ascundea în scorbura unui fag bătrân dintr-o pădure aflată in zonă.

Legenda se pastrează şi astăzi orice localnic iţi poate arăta drumul spre Fagul Miului- care încă există, drumul până la el fiind o adevarată încântare.

Fantana Buridava

Fântâna Buridava. Intr-o legendă locală se spune că datează din timpuri îndepartate, de pe timpul dacilor şi că prin conductele din olane arse de lut, s-ar fi alimentat aşezările din aval, în interiorul fântânii fiind vizibil tunelul care duce în aval. În urma testelor de potabilitate, efectuate de către specialisti la fântână, s-a conchis că apa este bună si poate fi baută de oameni.

În imediata vecinătate a Fântânii se regăseşte locul unde insuşi Burebista s-ar fi născut şi anume Cetatea Buridava.

Cetatea dacică Buridava din Ocnele Mari, veche de peste 2000 de ani, a fost un puternic centru economic, politic, religios şi militar în vremea regelui Burebista. Cetatea a avut un important rol strategic, făcând parte dintr-un sistem de apărare în care erau incluse şi fortificaţiile de la Grădiştea şi Tetoiu, misiunea acestui complex fiind aceea de a apăra Sarmisegetusa, capitala dacilor.

Acropola cetăţii a fost ridicată pe un platou sub formă de potcoavă de circa 100 de metri şi o lăţime de 50 de metri de către o căpetenie locală, un succesor al regelui Burebista. Construcţiile care existau aici aveau un înalt grad de civilizaţie, având amenajate spaţii de locuit, ateliere, dar şi turnuri de pază, palisade,un fel de garduri confecţionate din trunchiuri de copaci, folosite pentru apărare.

În locul numit “Valea Sacră” s-au găsit camere subterane, mici locuinţe ovale şi nenumărate gropi de apărare. În interiorul încăperilor erau vase şi ceşti de lut frumos pictate,o spadă de fier în teacă de lemn îmbrăcată în bronz şi un fragment de vas pe care era imprimat numele unui rege al locului, cu transcrierea în latină: “Basileus Thiamarcus epoiei”, traducerea aproximativă fiind: “Regele Thiamarcus a făcut acest vas, ca proprietar de atelier, prin meşterii săi”. În aprilie 1973, alături de alte vestigiii, aici a fost descoperită o piesă deosebită, unică în Europa şi probabil în lume, o mască dacică din bronz.

Aceasta are o lungime de 20 de centimetri, o lăţime de 12 centimetri şi se presupune, fie că îl reprezintă pe Hercule, fie că simbolizează un zeu local al războiului.

Tot aici s-au descoperit vase întregi, lucrate cu mâna sau la roată cum ar fi : cuţite, cosoare, topoare, seceri, coase, podoabe, mărgele, pandantive, inele, diverse monede, fragmente ceramice, aparţinând mai multor culturi şi ceramică de import fragmentară, etc.

Începând din anul 1961 la Ocniţa-Cosota, s-au desfăşurat an de an sub conducerea domnului profesor universitar Dumitru Berciu, cercetări arheologice care au adus incontestabile mărturii ce demonstrează că aici au existat acum mai bine de 2000 ani Buridava Dacică.

In anul 2012 cercetarile arheologice din zona Cetătii Buridava,Valea Răii,Zdup, (Ştrand), Cosota au fost reluate de către domnul profesor universitar doctor Constantin Augustus Bărbulescu, ele continuând până în zilele noastre.

Au fost scoase în evidenţă detalii importante în viaţa economică, socială, culturală a populaţiei din Ocnele Mari, vestigiile, piesele, fragmentele, ceramice şi metalifere. Uneltele si podoabele sunt mărturii deosebite în Patrimoniul Muzeului Judeţean Valcea dar si national.

Lacul Doamnei lui Brancoveanu

Lacul Doamnei lui Brâncoveanu se află în zona Valea Adâncă, punctul Cartof, în apropiere de Gura Suhaşului, Ocnele Mari. Este atestat documentar în hrisovul lui Radu cel Mare ( 1 septembrie 1497 – 31 august 1498).

Legenda spune că în apa acestui lac adânc a căzut o parte din aurul doamnei voievodului Brâncoveanu, pe când se deplasa către Mânăstirea Horezu, urmărită de ostaşii turci , puşi pe prăduială. 

Din legendele locale se spune că ar fi vorba de 2 butoaie cu aur care ar fi căzut din caleaşca domnească. Drumul este unul greu şi sinuos pe creasta dealului, pentru că romanii din vechime, asemănător dacilor, nu foloseau drumurile de pe firul apelor pentru simplu fapt că nu existau, ci locuri greu accesibile care ar fi putut impiedica să fie urmăriţi de eventualii jefuitori la drumul mare. Bătrânii locului povestesc că mulţi căutători de comori au incercat să dea de aurul pierdut dar că nici unul nu a reuşit.

Într-o legendă locală o vrăjitoare încearcă să scoată la suprafaţă aurul din lac şi pentru acest lucru face un legământ cu forţele răului să o ajute. Şi prin diverse incantaţii spunea: “Ajuta-mă drace să scot aurul la suprafaţă şi şi-l inchin” şi tot aşa incantând, un butoi cu aur se vede cum apare la suprafaţa lacului.
Vrăjitoarea continuă , invocând în continuare forţe malefice şi butoiul cu aur ajunge la mal. Vrajitoarea ia in braţe butoiul cu aur şi nevenindu-i să creadă ca a reuşit , într-un moment de euforie spune “Bine Doamne că mă ajutaşi”. Imediat butoiul cu aur a căzut din braţele vrăjitoarei în adâncurile lacului. 

Dacă facem o paralelă cu Eclipsa Totală de Soare din 11 august 1999, care a avut punctul de maxim intensitate chiar în zona Lacului Doamnei lui Brâncoveanu atunci putem spune că aceasta zonă are ceva special care merită descoperit!

Poate că punctul de pe bancnota aniversară cu Eclipsa, de 2000 lei marchează locul unde sălăşluiesc butoaiele cu aur ale domniţei lui Brâncoveanu…

Trovantii de nisip

În capătul străzii Poieniţa – Ocnele Mari se află Râpa lui Bazacliu.

Această formaţiune geologică a apărut de-a lungul timpului şi a ajuns în forma actuală datorită faptului că s-a extras nisip, materie primă pentru fosta Fabrică de cărămidă Căzăneşti.

În cadrul acestei formaţiuni se întâlnesc trovanţi de nisip la o anumită înălţime a peretelui, încastraţi vertical – nivel în care s-au revărsat apele de-a lungul milioanelor de ani şi la bază.

Marea majoritate a trovanţilor sunt turtiţi pentru că, în momentul formării lor, au fost supuşi unor presiuni foarte ridicate.

Există diverse speculaţii că trovanţii sunt pietre care au suflet, care cresc în diametru de-a lungul timpului sau au proprietăţi paranormale.

Bătrânii locului nu au auzit de asemenea poveşti în zona noastră, deci nu confirmăm această teorie.

Interesant este că, în zona Ocnele Mari, se găsesc trovanţi de nisip în 3 situri: Râpa lui Bazacliu, Râpa lui Pripas şi zona Lunca – Dealul Oului, ceea ce situează Vâlcea pe primul loc în România într-un clasament al amplasării trovanţilor.

Regio.Initiativa Locala.Dezvoltare Regionala
www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reperezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Copyright 2015 Primaria Ocnele Mari - Ocne.ro