http://www.inforegio.ro/ro/ www.fonduri-ue.ro http://www.guv.ro/ http://www.mdrap.ro/ sigla primaria ocnele mari www.fonduri-ue.ro

Monthly Archives: septembrie 2017

Râpa Evantai

Râpa Evantai, denumită şi Râpa Corbilor, este o rezervaţie naturală ce constă intr-o formaţiune geologică atipică, mai exact o râpa făcută din rocă de tuf dacitic şi trovanţi, denumirea venind de la aspectul in formă de evantai.

Râpa are 80 de metri înalţime, are o formă dreptunghiulară şi conservă un microrelief spectaculos specific dezvoltării sale pe acest tip de roci. Dimensiunile râpei sunt de 200 de metri lungime si 150 de metri lăţime, fiind limitată din toate părtile de pădure.

Există o legendă locală care se referă la Râpa Corbilor.

Se spune că in timpul celui de-al doilea război mondial, in acest loc nemţii ar fi tinut o armă ultrasecretă, dar care n-a mai putut fi folosită pentru că au întarziat cu focoasele, trenul în care acestea erau transportate, fiind sabotat de ruşi. Cu putin timp înainte de a începe revoluţia împotriva nemţilor, pe 22 august, chiar in noaptea dinaintea arestării lui Antonescu, in dealul cu pricina s-a produs o explozie; peste locul unde se ştia că nemţii ascunseseră ceva, căzuse o felie de pământ care a acoperit totul.

Se mai spune că tot acolo ei ar mai fi lăsat şi nişte comori, aurul pe care-l luaseră de la mănăstiri şi boieri, precum şi o arhivă militară secretă, care şi în zilele noastre s-ar afla acolo.

În această rezervaţie, între Punctul “Evantai” şi Lacul Doamnei, creşte o plantă foarte rară, spectaculoasă, singura plantă carnivoră din România, pe numele ei, Roua cerului sau “Drosera Rotundifolia”. Este o plantă erbacee mică, insectivoră, perenă, hidrofită din familia “Drosaceae” practic singura plantă “carnivoră” din Romania, care se întalneşte in Rezervaţia Lacul Doamnei, in arealul cuprins intre Punctul “Evantai” şi zona Lacul Doamnei.

Veche de 16 000 de ani, din Era Glaciară, are frunzele lunguiețe roșiatice, dispuse în rozetă bazală, acoperite pe fața superioară și marginal cu peri glanduliferi măciucați în vârf, a căror secreții lipicioase strălucesc în lumina soarelui ca picăturile de rouă (de unde și denumirea populară).

Fagul lui Miul Haiducul

Fagul Miului este un obiectiv turistic ce merită vizitat, istoria lui îndemnând la acest lucru.Turiştii care ajung in această zonă pot vizita un fag bătrân, secular, monument al naturii, la baza căruia curge un izvor cu o apă rece şi curată.

Legenda spune ca Miu Haiducul, fiul unui pandur din oastea lui Tudor Vladimirescu, ieşea la prădat în târgurile de la Horezu, Muiereasca sau la Craşma lui Ilie Chioru, iar după fiecare lovitură se refugia in zona Ocnelor Mari, unde se ascundea în scorbura unui fag bătrân dintr-o pădure aflată in zonă.

Legenda se pastrează şi astăzi orice localnic iţi poate arăta drumul spre Fagul Miului- care încă există, drumul până la el fiind o adevarată încântare.

Fantana Buridava

Fântâna Buridava. Intr-o legendă locală se spune că datează din timpuri îndepartate, de pe timpul dacilor şi că prin conductele din olane arse de lut, s-ar fi alimentat aşezările din aval, în interiorul fântânii fiind vizibil tunelul care duce în aval. În urma testelor de potabilitate, efectuate de către specialisti la fântână, s-a conchis că apa este bună si poate fi baută de oameni.

În imediata vecinătate a Fântânii se regăseşte locul unde insuşi Burebista s-ar fi născut şi anume Cetatea Buridava.

Cetatea dacică Buridava din Ocnele Mari, veche de peste 2000 de ani, a fost un puternic centru economic, politic, religios şi militar în vremea regelui Burebista. Cetatea a avut un important rol strategic, făcând parte dintr-un sistem de apărare în care erau incluse şi fortificaţiile de la Grădiştea şi Tetoiu, misiunea acestui complex fiind aceea de a apăra Sarmisegetusa, capitala dacilor.

Acropola cetăţii a fost ridicată pe un platou sub formă de potcoavă de circa 100 de metri şi o lăţime de 50 de metri de către o căpetenie locală, un succesor al regelui Burebista. Construcţiile care existau aici aveau un înalt grad de civilizaţie, având amenajate spaţii de locuit, ateliere, dar şi turnuri de pază, palisade,un fel de garduri confecţionate din trunchiuri de copaci, folosite pentru apărare.

În locul numit “Valea Sacră” s-au găsit camere subterane, mici locuinţe ovale şi nenumărate gropi de apărare. În interiorul încăperilor erau vase şi ceşti de lut frumos pictate,o spadă de fier în teacă de lemn îmbrăcată în bronz şi un fragment de vas pe care era imprimat numele unui rege al locului, cu transcrierea în latină: “Basileus Thiamarcus epoiei”, traducerea aproximativă fiind: “Regele Thiamarcus a făcut acest vas, ca proprietar de atelier, prin meşterii săi”. În aprilie 1973, alături de alte vestigiii, aici a fost descoperită o piesă deosebită, unică în Europa şi probabil în lume, o mască dacică din bronz.

Aceasta are o lungime de 20 de centimetri, o lăţime de 12 centimetri şi se presupune, fie că îl reprezintă pe Hercule, fie că simbolizează un zeu local al războiului.

Tot aici s-au descoperit vase întregi, lucrate cu mâna sau la roată cum ar fi : cuţite, cosoare, topoare, seceri, coase, podoabe, mărgele, pandantive, inele, diverse monede, fragmente ceramice, aparţinând mai multor culturi şi ceramică de import fragmentară, etc.

Începând din anul 1961 la Ocniţa-Cosota, s-au desfăşurat an de an sub conducerea domnului profesor universitar Dumitru Berciu, cercetări arheologice care au adus incontestabile mărturii ce demonstrează că aici au existat acum mai bine de 2000 ani Buridava Dacică.

In anul 2012 cercetarile arheologice din zona Cetătii Buridava,Valea Răii,Zdup, (Ştrand), Cosota au fost reluate de către domnul profesor universitar doctor Constantin Augustus Bărbulescu, ele continuând până în zilele noastre.

Au fost scoase în evidenţă detalii importante în viaţa economică, socială, culturală a populaţiei din Ocnele Mari, vestigiile, piesele, fragmentele, ceramice şi metalifere. Uneltele si podoabele sunt mărturii deosebite în Patrimoniul Muzeului Judeţean Valcea dar si national.

Lacul Doamnei lui Brancoveanu

Lacul Doamnei lui Brâncoveanu se află în zona Valea Adâncă, punctul Cartof, în apropiere de Gura Suhaşului, Ocnele Mari. Este atestat documentar în hrisovul lui Radu cel Mare ( 1 septembrie 1497 – 31 august 1498).

Legenda spune că în apa acestui lac adânc a căzut o parte din aurul doamnei voievodului Brâncoveanu, pe când se deplasa către Mânăstirea Horezu, urmărită de ostaşii turci , puşi pe prăduială. 

Din legendele locale se spune că ar fi vorba de 2 butoaie cu aur care ar fi căzut din caleaşca domnească. Drumul este unul greu şi sinuos pe creasta dealului, pentru că romanii din vechime, asemănător dacilor, nu foloseau drumurile de pe firul apelor pentru simplu fapt că nu existau, ci locuri greu accesibile care ar fi putut impiedica să fie urmăriţi de eventualii jefuitori la drumul mare. Bătrânii locului povestesc că mulţi căutători de comori au incercat să dea de aurul pierdut dar că nici unul nu a reuşit.

Într-o legendă locală o vrăjitoare încearcă să scoată la suprafaţă aurul din lac şi pentru acest lucru face un legământ cu forţele răului să o ajute. Şi prin diverse incantaţii spunea: “Ajuta-mă drace să scot aurul la suprafaţă şi şi-l inchin” şi tot aşa incantând, un butoi cu aur se vede cum apare la suprafaţa lacului.
Vrăjitoarea continuă , invocând în continuare forţe malefice şi butoiul cu aur ajunge la mal. Vrajitoarea ia in braţe butoiul cu aur şi nevenindu-i să creadă ca a reuşit , într-un moment de euforie spune “Bine Doamne că mă ajutaşi”. Imediat butoiul cu aur a căzut din braţele vrăjitoarei în adâncurile lacului. 

Dacă facem o paralelă cu Eclipsa Totală de Soare din 11 august 1999, care a avut punctul de maxim intensitate chiar în zona Lacului Doamnei lui Brâncoveanu atunci putem spune că aceasta zonă are ceva special care merită descoperit!

Poate că punctul de pe bancnota aniversară cu Eclipsa, de 2000 lei marchează locul unde sălăşluiesc butoaiele cu aur ale domniţei lui Brâncoveanu…

Trovantii de nisip

În capătul străzii Poieniţa – Ocnele Mari se află Râpa lui Bazacliu.

Această formaţiune geologică a apărut de-a lungul timpului şi a ajuns în forma actuală datorită faptului că s-a extras nisip, materie primă pentru fosta Fabrică de cărămidă Căzăneşti.

În cadrul acestei formaţiuni se întâlnesc trovanţi de nisip la o anumită înălţime a peretelui, încastraţi vertical – nivel în care s-au revărsat apele de-a lungul milioanelor de ani şi la bază.

Marea majoritate a trovanţilor sunt turtiţi pentru că, în momentul formării lor, au fost supuşi unor presiuni foarte ridicate.

Există diverse speculaţii că trovanţii sunt pietre care au suflet, care cresc în diametru de-a lungul timpului sau au proprietăţi paranormale.

Bătrânii locului nu au auzit de asemenea poveşti în zona noastră, deci nu confirmăm această teorie.

Interesant este că, în zona Ocnele Mari, se găsesc trovanţi de nisip în 3 situri: Râpa lui Bazacliu, Râpa lui Pripas şi zona Lunca – Dealul Oului, ceea ce situează Vâlcea pe primul loc în România într-un clasament al amplasării trovanţilor.

Salina Ocnele Mari

Afectiunile care se pot trata in Salină sunt : 

  • – Astm bronşic (infecţios, alergic, extrinsec, intrinsec, mixt)
  • – Infecții respiratorii (angine,faringite, traheo-bronşite, pneumonii, rinoadeuridite)
  • – Bronşita astmatiforma
  • – Bronşiectazie (fără hemoptizie)
  • – Pneumoconioză
  • – Traheobronşită cronică
  • – Rinită cronică
  • – Sinuzită maxilară/cronică
  • – Bisinoză
  • – Silicoză gr I şi gr II
  • – Polipoză faringiană
  • – Amigdalită cronică
  • – Insuficienţă respiratorie restrictivă

– Emfizemul pulmonary

  • – Diverse tipuri de alergii
  • – Nevroză
  • – Stare de oboseala cronică
  • – Alergii

În salină sunt inhalaţi aerosoli salini prin care se tratează diverse afecţiuni în special afecţiunile respiratorii . 
Aerosolii sunt micro-particule aflate în suspensie într-un mediu gazos. 
Aerosolii salini sunt inhalati în mod natural de către curant pe ambele cai: nazal și pe gură. 

Aerosolii salini de dimensiuni cuprinse între 0,5-0,9 microni, se depun pe căile respiratorii superioare: cavitatea bucală, cavitătile nazale, faringe. 
Aerosolii de dimensiuni mici, cei cu mărimi între 0,1-0,5 ajung în organele inferioare ale aparatului respirator: laringe, bronhii, bronhiole, alveole pulmonare. 

Prin absorția de către aceste organe, aerosolii salini realizează acțiunile de dezinfecție,fluidizare a mucoaselor, eliminarea toxinelor, refacerea elasticiţii membranelor celulelor,reducerea PH-ului pe ariile organelor de respiraţie, reducerea și gruparea micro-organismelor iritante. 

Prin inhalarea aerosolilor, căile respiratorii sunt curăţate de focarele de infecţie , prezente atât la adulţi cât mai ales la copii, focare ce declanşează şi intreţin numeroase boli respiratorii (în majoritatea cazurilor recidivante, devenind cronice) şi prin a caror prezenţă,imunitatea organismului, scade treptat. 

Sarea, prin natura sa este o substanţă bactericidă, care nu permite dezvoltarea culturilor microbiene, comportandu-se ca un dezinfectant. Prin depunerea şi absorţia ionilor salini, la nivelul căilor respiratorii atât superioare cât şi cele inferioare, conjugate şi cu proprietatea puternic higroscopică, ia naştere efectul de diluţie a depunerilor de impurităţi sau materie străina corpului uman (inclusiv microorganisme), care provoacă boli şi disfuncţii respiratorii, pornind de la simple răguşeli, bronşite şi chiar astm. 

Inspirarea de aerosoli salini este mai mult decât necesară, prin absorţia lor, acţionând in primul rând direct asupra mucusului. Acestea duc la lichefierea si fluidizarea mucusului de pe căile respiratorii, realizând astfel extragerea materiilor străine dintre cilii şi din micro-cavităţile tractului respirator,determinand astfel uşurarea progresivă şi de lunga durată a respiraţiei. 

Satul de Olari Buda

Satul de olari Buda este situat la nici un 1 km de centrul orasului Ocnele Mari, altitudinea de 454 m, cu aproape 50 familii.

Principala ocupatie a locuitorilor acestei zone era pana acum cativa ani pomicultura si olaritul . Populatia ramasa este una imbatranita ,nimeni nu s-a invrednicit sa duca mestesugul mai departe cu toate ca cei batrani isi doresc sa initieze in arta olaritului persoane interesate.

Particularitatea principala a oalelor din zona Buda era ca se ardeau de 2 ori , acest lucru conferindu-le o rezistenta sporita. Din lutul de la Buda mesterii olari obtineau :oale,farfurii, castroane, ulcioare, oale de tuica, oale de sarmale,oale de nunta, oale de lapte.

Cei mai priceputi olari dintre ei ajungeau sa confectioneze chiar si coamă de tigla pentru casa.Mergeau prin toate targurile judetului:de la Calimanesti la Olanesti , Govora pana de Balciul Sf. Marie la Manastirea Bistrita.

Aveau un mestesug foarte apreciat , dovada fiind ca aceasta ocupatie s-a transmis din generatie in generatie. Multe din exponatele din acest sat se pot vedea la Muzeul Buridava din Ocnita, fiind donate de persoane binevoitoare.

Fiecare olar avea locul lui de unde isi procura lutul necesar pentru oale, acesta trebuia lasat peste iarna sa inghete si apoi primavara se calca in picioare pana se obtinea o anume consistenta.Se modela cu ajutorul unei roti de olar pe care nea Oncel a avut bunavointa sa ne-o arate.Apoi se puneau la uscat pe diverse stative si se asezau intr-un cuptor de ardere.

Dupa prima ardere se smaltuiau apoi se introduceau din nou.

Se supravegheau in permanenta pentru a se obtine o ardere uniforma si un produs de calitate superioara.

Pentru decorare se folosea:saritură-adica zgura de fier de la fierarie-care era macinata cu ajutorul unei rasnite si un nisip cuartos.

Punctul principal al acestui sat este Biserica din anul 1731 monument istoric si Dealurile Castanului si Tiganilor.

Dealul Tiganilor-tigani corturari ursari care au trecut pe aici plimbau ursi prin sate si se ocupau cu diverse mestesuguri.

Dealul Castanului se pare ca era un loc de intalnire al măglasilor care lucrau la ocnele de sare, si circula o legenda in care niste haiduci si-au ingropat aurul prin aceasta zona.Sunt atatea de povestit despre aceasta zona incat trebuie sa va convingeti singuri si sa ascultati de la cei de prin partea locului:nea Oncel,nea Zota,nea Carjan,etc.

Trasee turistice de pe raza localitatii Oc. Mari

1. Str. N. Bălcescu – Fântâna Buridava –Evantaiul- Lacul Doamnei- Valea Bradului ( cu ramificaţie spre Biserica Făcai (5-6 ore);
2.Str.Goruniş – Schitul Titireciu – Lacul Covoi –Lacul cu nuferi (4-5 ore);
3.Ocniţa – str. Fagul Miului –Fagul Miului- Valea Gâmboaca –Vlădesti (4-5 ore);
4.Str. Gânjulesti – Lacul Licura –Rm.Vâlcea ( 2-3 ore);
5.Str.Salinei- Biserica Ţeica –Dealul Crucii (1-2 ore);
6.Str.Poeniţa- Râpa lui Bazacliu –Platoul Poieniţa- Râpa lui Pripas (4-5 ore);
7.Ocnele Mari –Satul Buda – Biserica Buda (5-6 ore);

Regio.Initiativa Locala.Dezvoltare Regionala
www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reperezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Copyright 2015 Primaria Ocnele Mari - Ocne.ro